Tuesday, April 6, 2010

"Was ich denke und empfinde, darf ich nicht sagen.."


"It's like one of those bad dreams when you can't wake up,looks like you've given up...But I want more."

Ever had one of those dreams when you wanted to run away, but your feet wouldn't move, when you wanted to scream, but no sound came out, when everything you wanted to embrace faded right before you touched it?
Sunt zile in care ma simt exact asa, de parca incerc sa iau aer si nu pot, de parca ma inec si ma sufoc. Si apoi, in loc sa eliberez gandurile ce ma stapanesc, le ingrop adanc in mine pentru ca m-am saturat sa fiu invinovatita si judecata. Problema e ca intotdeauna ies la iveala, profitand de momentele mele de slabiciune, facandu-ma sa izbucnesc cand ma astept mai putin.
Azi ma simt profund satula si enervata de acest sentiment, de multi dintre oamenii din jurul meu, de aceeasi vesnica lupta la care mi s-a spus de nenumarate ori sa renunt. Nu stiu ce sa fac, pentru ca unul dintre conflicte se desfasoara inauntrul meu. Pe de o parte vreau sa fiu in continuare aceeasi persoana, pe de alta parte simt ca nu mai rezist sa platesc pentru greselile altora, sa fiu eu cea rabdatoare, cea intelegatoare, cea care trebuie sa demonstreze de nenumarate ori ca merita incredere, cea care se chinuie sa doboare un zid. Daca ar fi sa ma intorc, sa pun eu un zid? Ce s-ar alege de tot ce imi doresc?
As vrea uneori sa aveti capacitatea sa vedeti direct in sufletul meu, sa nu ma mai judecati, sa nu va mai indoiti, sa nu ma mai puneti sa lupt de una singura. Pentru ca doare. Si nu pot sa spun nimic, deoarece in momentul in care imi revelez frustrarea, simt ca se pierde inainte de a ma putea face inteleasa, iar in final sunt tot eu cea vinovata. E nedrept si gata. Si ar trebui sa pot sa spun ce simt, dar ceva in mine ma opreste, amintirile trecutului ma fac sa paralizez, ma lasa fara voce si fara curaj.
Chiar si cand mi-am facut acest blog si am indraznit sa scriu fara ascunzisuri, sa descriu intocmai ceea ce simt, am intampinat aceleasi intrebari (teoretic) pline de ingrijorare, aceleasi concluzii pripite, aceleasi prejudecati.
....Astazi as vrea sa schimb ceva pentru ca stiu ce imi doresc, dar nu stiu in ce masura pot sa fiu eu cea care ia deciziile corecte. Am obosit, mi-am pierdut obiectivitatea si rabdarea....

No comments:

Post a Comment