Thursday, May 6, 2010

Untitled

"Don't know where I crossed the line,was it something that I said,or didn't say this time? And I don't know if it's me or you,but I can see the skies are changin' in all the shades of blue..."

...Mi-e imposibil sa explic de ce uneori simt ca imi fuge pamantul de sub picioare, ca raman fara aer sau fara glas, ca pierd controlul asupra propriei persoane, ca nu mai stiu cine sunt si ce vreau, pentru ca multe lucruri pe care eram atat de sigura devin brusc neclare,confuze si incetosate.
Maybe I was poisoned and insecure again, but maybe I was addicted to the constant mood swings that control my feelings sometimes.
Imi dau seama ca au fost suficiente cateva clipe aparent lipsite de relevanta pentru a-mi declansa frustrari si sentimente adanc ingropate, pentru a reinvia toate fantasmele trecutului, pe care am crezut ca le-am invins. M-am schimbat atat de mult si poate totusi nu m-am schimbat deloc. Am reusit sa controlez vechile ganduri ce in trecut ma distrugeau, nu am putut insa sa le distrug iremediabil. Poate trebuie sa accept temerile mele, sa traiesc cu ele fara sa le mai neg, sa fiu mai rationala si sa imi dau seama cat de lipsite de noima sunt. Uneori ma surprinde propria putere si siguranta care ies la iveala in momentele in care ma astept mai putin, alteori insa ma pierd in cateva secunde, izbucnesc din nimic si nu pot sa mai gandesc sau sa mai simt altceva decat aceeasi veche si profunda nemultumire.
Am avut zile in care am simtit cu adevarat ca am inceput o noua viata, care ma face fericita, ma vindeca de tot ce m-a ranit vreodata, dar ma intriga in acelasi timp si orice ar fi nu am de gand sa renunt la ea. Speram la un nou inceput pe mai multe planuri,dar nu a fost sa fie. I guess chapter 1 is still being written.
However, I will not fall apart the way I used to, something changed inside of me si desi intotdeauna mi-a fost greu sa renunt la ce mi-am dorit si simt ca ma doare ca povestea nu s-a desfasurat cum as fi vrut, astazi nu pot sa mai fiu la fel ca in trecut, sa ma refugiez si sa ma pierd.
I can't lie to myself and everyone around me and say it doesn't hurt, because it does, even more than I thought it would, but I know I can not fall apart this time. I've been really happy in the past few months and nothing can take that away from me, because I love my new life and nothing will change that...
I just have to accept the fact that maybe some things are just never meant to be,no matter how much we wish they were...

1 comment:

  1. Yeah, that's just how it is. Viata nu ia mereu intorsatura pe care o vrem noi, oameni pe care ii iubim pleaca din viata noastra dintr-un motiv sau altul si nu avem putere sa controlam ce se intampla adeseori. E greu sa treci prin intamplari care te dor si cateodata ai impresia ca nu devine mai usor pe zi ce trece, ci din ce in ce mai greu. Dar, adevarul e ca pana la urma...toate trec si timpul chiar vindeca orice rana sau macar ii estompeaza sangerarea.

    ReplyDelete