Wednesday, November 4, 2009

Octavian Paler"Viata pe un peron"

...Considerand ca in ultima perioada am a lot of time on my hands,m-am pus sa fac ceva la care visam de mult: sa citesc..ce vreau,cand vreau,fara sa am remuscari ca nu fac ceva folositor (finally). Si am descoperit in actuala mea lectura ganduri foarte similare cu ale mele (sau poate, citindu-le, le-am interpretat subiecti
v? you decide...) ....nu,nu fac reclama, dar mi-a placut acest paragraf, so I thought I'd share it: "Mai tarziu, am revenit la gandul ca viata insasi e o stare de tranzit intre nastere si moarte....un peron unde te zbati sa ocupi un loc intr-un tren...esti fericit ca ai prins un loc la clasa I sau la fereastra...altul e necajit ca a ramas in picioare pe culoar...altii nu reusesc sa se prinda nici de scari,raman pe peron sa astepte urmatorul tren...si fiecare uita,poate,un singur lucru..ca trenurile astea nu duc nicaieri..cel care a ocupat un loc la fereastra este,fara sa stie, egal cu cel care sta in picioare pe culoar si cu cel care vine abia cu urmatorul tren...in cele din urma se vor intalni toti undeva, intr-un desert,unde chiar sinele se transforma in nisip...In loc sa se uite in jur, oamenii se imbulzesc, se calca in picioare,isi dau ghionturi...Incercam sa ma conving,probabil, ca n-aveam motive sa ma plang. Cel putin in gara noastra, imi ziceam, avem avantajul de a vedea viata in stare pura, destinul nu ne amageste, nu ne sileste sa ne zbatem,ne lasa sa ne instalam in starea de tranzit si s-o traim cat mai linistiti,stiind ca ea e totul..."
Daca ar fi sa privesc viata mea din perspectiva lui Octavian Paler si sa o compar cu o gara...as putea spune ca tocmai am pierdut un tren,nu am reusit sa prind loc nici macar pe culoar...era un tren important pt mine,poate mai important decat pt altii care au prins loc la clasa I, un tren la a carui destinatie visam de mult timp. Prin urmare,deocamdata sunt obligata sa stau pe acelasi peron si sa astept urmatorul tren,sa dovedesc ca merit,de data aceasta,sa il prind. Si daca il pierd din nou? Astept in continuare? Caut alt tren,alta destinatie? Ramane de vazut....

2 comments:

  1. Per una giusta stazione d'arrivo..val la pena perdere qualche treno..

    ReplyDelete
  2. daca ne putem perimite un exercitiu de imaginatie....poate lucrurile ar sta mai putin nasol daca ti-ai da seama, stand si uitatndu-te dupa trenul tocmai pierdut, ca nu esti singura in gara, ca a mai pierdut cineva acelasi tren. si, dandu-va seama ca aveti aceasi destinatie, o porniti intr-acolo calare pe o motocileta cu atas.imi place mult metafora lui paler dar daca e sa pun banii pe ceva, eu ii pun pe oamenii din tren/gara, care pana acum, cel putin in cazul meu, au facut calatoria mult mai interesanta.

    ReplyDelete